Carte de citit: Tata bogat, tata sarac
Nu sunt un mare cititor de carte, iar in rarele ocazii cand citesc carti le prefer pe cele de dezvoltare personala. Unele sunt mai bune (Exceptionalii de Malcolm Gladwell), altele mai slabe (Secretele mintii de milionar de T. Harv Eker), altele pur si simplu ma fac sa ma regasesc in toate aproape toate invatamintele cu “asa nu”.
Cel mai bun exemplu din aceasta categorie o reprezinta “Tata bogat, tata sarac” a lui Robert Kiyosaki, o carte despre importanta educatiei financiare, o materie care nu se preda in scoala, si in mult prea multe institutii cu profil financiar. Educatia financiara ar trebui sa inceapa de cand suntem mici, in familie, insa pentru asta trebuie ca si parintii nostri sa fie doxa la acest capitol, ceea ce nu se intampla decat foarte rar.
Cartea povesteste de fapt copilaria autorului, care la 9 ani s-a decis sa asculte de sfaturile tatalui bogat al unui coleg de scoala (care inca nu era bogat la acea vreme), si nu de cele oferite de tatal sau sarac, cu multe facultati si o slujba ‘sigura’ (si care nu era inca plin de datorii la acea vreme).
Concluzia pe care o trag eu personal este ca e bine sa asculti de mintea ta interioara si de ratiune, in special cand persoane apropiate bine intentionate iti dau sfaturile pe care le-au primit si ei la randul lor de la alte persoane bine intentionate, care nu au reusit insa sa iasa din “cursa sobolanului”, adica a persoanelor care trebuie sa fie angajati pentru a-si acoperi cheltuielile lunare.
Zice bine Kiyosaki ceea ce zice? E de incredere tipul asta? Cine e el sa-mi spuna mie cum se fac bani? Pana la urma ramane la latitudinea fiecaruia daca avem sau nu incredere in ceea ce citim, in sfaturile pe care le primim, chiar si indirect, sau in povestile de succes ale altora. Fiecare drum este diferit pana la urma, in special cel catre bogatie financiara, iar Kiyosaki nu este cel mai bogat om de pe pamant, si cu siguranta nu e lipsit de probleme, dar sfaturile lui mi se par pertinente, asa ca m-am decis sa incerc sa invat mai multe lucruri despre investitii in perioada imediat urmatoare.
Daca v-am starnit interestul pentru aceasta carte, o puteti gasi pe Elefant sau la CurteaVeche. Daca ati apucat s-o cititi deja puteti lasa un comentariu mai jos sa imi spuneti cum vi s-a parut si bineinteles daca ati iesit din cursa sobolanului.
Eu am cumpărat varianta audiobook (în engleză), pentru că altfel nu aveam timp să o citesc. Chiar dacă am ascultat-o, încă nu mă pot pronunța dacă a fost sau nu o investiție sau o cheltuială.
Omul își spune povestea (care este cam greu de crezut, având în vedere că „tatăl bogat” nu a putut fi găsit în Hawaii de nici un jurnalist, prin urmare se speculează că cel puțin o parte din poveste este ficțiune) și îndeamnă la chestii ușor dubioase (e.g. evitarea plății taxelor), neoferind ceva date concrete (ok, „liabilities” sunt de evitat, „assets” sunt de cumpărat; cu toate astea, se dau exemple de „liability”: casă, mașină, dar nici un exemplu de „assets”; și măcar de ar fi menționată doar o singură dată chestia asta…)
Un articol interesant de citit (ce m-a convins să „citesc” cartea): http://www.johntreed.com/Kiyosaki.html
Multi speakeri motivationali au ca venit principal evenimentele in sine, deci nu sunt oameni realizati din altceva, care apoi te invata si pe tine. Din 'darul' lor de a te convinge sa platesti intrarea la 'conferinta' isi platesc facturile. Nu m-ar mira prea tare sa fie la fel si Kiyosaki.
Cert e insa ca ideea de a investi banii in loc sa ii tii in banca mi se pare una buna, mai ales ca ai de invatat din chestia asta pe termen lung, invatatura care cu siguranta te va ajuta si cu alte ocazii, cand iei decizii financiare.
Pe mine m-a ajutat in educarea celor trei copii ai mei. Sa se detaseze de emotia si de viziunea fata de bani a "tatalui sarac" si sa-si dezvolte emotia si viziunea fata de bani a "tatalui bogat". Copiii mei sunt astazi fericiti. Sunt recunoscatoare lui Kiyosaki.